Cuvant De Tudor Arghezi Metaforex4

Metafore din Poezia cuvant de Tudor Arghezi Cuvant de Tudor Arghezi A fost publicata in volumul. Carticica de Seara, in anul 1935 si este o arta poetica argheziana ce exprima conceptia poetica despre forta cuvantului. Prin puterea lui, poate cuvantului crea sau distruge. Cuvant de Tudor Arghezi Concluzii: 1. Toate trsturile specifice ale acestei Poezii evideniaz originalitatea icircntregii Poezii un lui Arghezi. Poetul este creatorul unui limbaj nou poetica prin folosirea originalatilde un metaforelor: bdquoandra de curcubeerdquo, bdquoscamatilde de zarerdquo, bdquodrojdii de rourdquo 2. Poezia impresioneaz de asemenea prin noutatea i puterea de sugestie un expresiei poetice. Lacusta in loc de Harpa, scatiu in loc de Cimpoi, pe baza Unor trasaturi Comune de Sens: sunete, forma fizica, elementele cura structurale le compun. Pentru un oferi cititorului o carte despre Universul Marunt, autorul ar fi vrut sa faca farmece. printr-o ureche de ac, sa strecori pe un abete de ata:. Micsorata, subtiata si nepipaita viata - Replici preluate la francezi: - bdquoa sugera ndash IAT visulrdquo - bdquopoezia va fi numai muzic i imaginerdquo ndash Malarmais - bdquopoezia Viitorului va fi numai muzic i culoarerdquo ndash Macedonski - bdquopoezia s ne vorbeasc mai mult despre Frunze decacirct Despre oamenirdquo ndash imaginea s materializeze o idee, ora un sentimento O specie, e un poema microfono patildestoral, icircn genul idilei clasice, complicat spirito icircn romantico prin intensitatea visului de dragoste. Poetul aspiratilde spre o iubire implinitatilde, proiecticircnd pe fundalul unei Naturi feerice o poveste de dragoste idealatilde, cura icircn gesturile se implinesc icircntr-un rituale al icircntelegerii SI al armonicii depline. Nimic nu-i tulburatilde pe icircngratildegostiti, nici o conventie nu-i indepatilderteazatilde, Dragostea Lor e mutatilde, reprefatildecutatilde si inscentatilde, e un FOC de initiere solenne. Icircn Dorinta, Dragostea nu e realiatate, ci aspiratie spre icircmplinire prin iubire. - Blaga distinge 2 modaliti de cunoatere: a) luciferico cunoaterea (prin iubire) ndash Efect: sporirea misterului aciunea creatorului ndash Acela innobileaz Sau particip la frumuseea creaiei divina (Lumea viaaa) Argumentarea pe Strofe un poeziei Iarna de Vasile Alecsandri Criticii literari au impartit ciclul pastelurilor in Doua mari parti: o zona Centrala, unitara si masiva, alcatuita din 30 de Poezii inspirate din peisajul autohton si o zona marginala, alcatuita din 10 piese cu simbolism esotici: Mandarinul, pastello chinezesc O categoria aparte o formeaza pastelurile inspirate din peisajul iernii : Sfarsit de toamna, Iarna, Miezul ierniei, Gerul, Viscolul. Ipostaze si semnificatii ale unor motivo asociate Naturii in Poezia romantica si bacoviana Poezia este Unul dintre Cele opt mituri in creatia emineciana, mit cura se manifesta sotto doua infatisari: una directa Explicita, alta indirecta, ca expresie un unei muzicalitati interioare profunde. Muzicalitatea este o conditie fundamentala un poeziei din toate timpurile, dar poetii romantici se evidentiaza in Istoria poeziei lumii prin aspiratia de un Gasi limba perfecta, a cura sensul sa Intre in simbioza perfecta cu muzica, revelata intr-un discurs eminemente musicale. Structura poeziei este armonioas, prima STROF se repet n lontano de versul al doilea, astfel NCT versul 1 este n relaie cu versul 5, 3 cu 7, i 4 cu 8. Mijloacele artistice de realizare pe lng simbolo ntlnim Metafore i personificri Dormeau adnc sicriile de piombo. Comentariul poeziei Lacul de Mihai Eminescu - In viziunea lirica a lui Mihai Eminescu, apa elemento un este al vietii, al profunzimii trairilor interioare, sugerand intensitatea sentimentului de iubire ideala si Visul implinirii acesteia in cadrul unei natura feerice, ocrotitoare. Comentarea motivelor poetice DIN Poezia Oda in Antic mediul - Pentru poeta, moartea este i sorgenti de eliberare de condiia muritorului, de un vieui liber i mplinit, cci doar n Lumea absolutului se va atinge idealul. Motivul transcenderii riflettere atitudinea de Baz un poetului fa de moarte nu cred s-nv un vreodat muri. Acest motiv este conectat cu cel al veniciei pururi tnr, exprimnd marea diferen un vieii pmnteti i cea nemuritoare. 2.Inlaturarea domniilor fanariote si instalarea domnitorilor Pamanteni, aparitia unor relatii Economice si Politice inexistente pana atunci constituiau premizele necesare pt ridicarea societatii romanesti PE o Noua treapta de Dezvoltare socio-economica. pt modernizarea vietii Politice sociali si culturale. Tot n linia tradiionalismului gndirist, Vasile Voiculescu scrie o poezie puternic influenat de spiritul religios, dei ortodoxismul este La el doar elemento un convenional, nu Unul de structur. Semnele tradiionalismului su sé puteau lmuri nc din volumul de esordio CND poetul Evoca viaaa satului, Casa printeasc, peisajul inutului Natal NTR-o Manier semntorist. religioase Simbolurile, tot mai frecvente n Poezia sa devin repezentri iconografice, cptnd sensuri morale, general-umane, eliberate de orice umbr de misticismo. Referate afisate. 14 Medie nota: 8.47 10Nascut nel 1880 si socotit cel mai mare scriitor romano Dupa Eminescu, T. Arghezi este un adevarat artista al cuvantului. Cu o tematica variata, lirica argheziana trece prin cele mai variata si mai contradictorii stari de spirito, exprimate Una Mai plastica Decat alta. Poeziile vendita sunt dedicare cititorilor de toate varstele. Volum Primul, cura il SI impune in literatura romana, este 8220Cuvinte potrivite8221 aparut nel 1927. Urmeaza 8220Flori de mucigai8221, 8220Versuri de seara8221, 8220Una suta Una poeme8221, 82.201.907 8211 Peisaje8221, 8220Stihuri pestrite8221, 8220Cadente8221, 8220Silaba8221 ecc Dar T. Arghezi este SI un cunoscut prozator si un pubblicista de temut. Marile teme ale creatiei sunt Poezia religioasa, reprezentata prin 8220Psalmi8221 8211 Tudor Arghezi zbatandu-se Mereu Intre acceptarea si respingerea divinitatii, un dumnezeirii Poezia filozofica 8211 a cura APAR teme precum singuratatea, viata si moartea Poezia de iubire 8211 a cura intalnim accente eminesciene si caracterizata fie de O tendinta de amanare un clipei de iubire, fie de o implinire erotica urmarita si exprimata in ambianta universului casnic Poezia universului Marunt 8211 a cura Lumea vietuitoarelor se AFLA in dependenta afectiva de fiinta Umana. Ca orice mare poeta si Tudor Arghezi a scris mai multe 8220arte poetice8221, prin intermediul Carora isi exprima propria Concezione asupra poeziei, un poetului misiunii, un literaturii in generale. Printre acestea, amintim 8220Testament8221 8211 poate cea mai cunoscuta arta poetica din intreaga noastra literatura, 8220Ex libris8221 8211 a cura vorbeste despre contre si creatorul acesteia, 8220Cuvant8221 8211 unde se prezinta ce presupune creatia si munca intreprinsa de creatore. 8220Cuvant8221 este cura Poezia deschide volumul 8220Carticica de seara8221 si la prima o privire asupra textului putem Observa usor ca aceasta e destinata cititorilor de o Varsta frageda. Este o Poezie lirica si bis exprima artistico munca scriitorului pentru un volto o alla carta. Titlul poeziei ar fi trebuit poate sa fie 8220Cuvant inainte8221, pentru ca pe de o parte este Poezia de debutto un volumului, iar pe de alta parte, EA vorbeste despre creatie, Despre 8220darul8221 pe cura Arghezi ar dori sa-l faca cititorului. De la inceput, ne diga Seama ca textul este Unul neobisnuit din punct de VEDERE prozodic. Masura este inegala: 3 8211 12 silabe, rima este pereche, iar ritmul nu poate fi Stabilit cu precizie. Explicatia e simpla: fiind un testo pentru copii, autorul nu vrea sa respecte 8220legile8221 prozodiei. In più, Arghezi vrea sa sublinieze ca nici o creatie nu poate fi realizata respectand in totalitate tiparele creatia Scapa deseori din legile stramte impuse de om. Trebuie sublniata aici originalitatea poetului, cura inovator suflul VA Inspira Apoi o Seama De Mari Poeti. Eul lirica este prezent nel testo, intalnindu-l in adresarile directe facute cititorului 8211 in pronume si verbe de persoana I. Inceputul poeziei este surprinzator, iar formulele 8220carte pentru buzunar8221, 8220carte mica8221, 8220carticica8221, vorbesc despre Universul Uman caruia ii este destinat 8211 copiilor . Dar Si Despre sensurile pe cura 8220dorul8221 ar vrea SA Le ascunda 8211 o carte accesibila, o carte di universului miniatural. 8220Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar, o carte pentru buzunar, o carte mica, o carticica.8221 Pentru ideile enuntate anteriore pledeaza si comparatiile pe cura autorul le AFLA in Lumea 8220boabei si un faramei8221 8220Din slove am birre micile 821282128212821282128212821282128212- Cimpoiul trebuiia sa fie un scatiu8221 Finalul primei Strofe tradeaza si o incertitudine creatoare 8220Si nu mai stiu82308221 Arghezi vorbeste in strofa un doua despre insusi actul creatiei 8211 8220a faccia farmece8221 8211 cura presupune alegerea cuvintelor, gasirea nuantelor, Migala, originalitate, pentru ca el este constient ca Poezia Reflecta univers delle Nazioni Unite al inchipuirii SI al esentelor greu de definit. 8220Farmece come fi voit sa fac 8212821282128212821282128212821282128212 Pana-n mana, cititorule, un dumitale.8221 Adresarea cura directa pe autorul o Practica in poezie, urmareste sa realizeze o legatura puternica, Solida, Intre creatore si cel caruia ii este destinata creatia. De aici aerul de familiaritate din poezie. Si pentru ca Poezia este o imbinare Mereu noua de cuvinte, sunete si Culoare, Arghezi incearca in ultima strofa, Apeland la Metafore, sa ne dezvaluie 8220taina8221 creatiei, acel 8220nu stiu ce8221 si 8220nu stiu cum8221 cura caracterizeaza o creatie lirica. Arta, in generale, si creatia lirica in particolare, presupun, in argheziana conceptia, 8220tandara de curcubeie8221, 8220scama de zare8221, 8220nevinovatie8221, 8220departare8221, 8220drojdii de roua8221. Poezia este 8220o Cantare una nimicului8221, 8220o rascolire un pulberilor de fum8221, o cantare perpetua un diafanului, un frumoasului, un esentialului. Abunda Poezia in Figuri de stil. epitetul Intalnim, inversunea, metafora, comparatia, elemente cura fac din aceasta poezie Una din Cele Mai frumoase din intreaga noastra Literatura. Arghezi, cura un reusit in volumul 8220Flori de mucigai8221 sa impuna in literatura romana 8220estetica uratului8221 (T. Vianu), se dovedeste si aici surprinzator de nou, reusind sa realizeze imbinari uluitoare de cuvinte cura Incanta spiritul si multumeste gustul oricarui cititor, oricat de esigenti ar fi EL. Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar, o carte pentru buzunar, o carte mica, o carticica. DIN slove am birre micile Si din furnicile intelesuri. Sono Voit sa umplu celule Cu suflete de molecola. Mi-a trebuit un violoncel: Sono birre un brotacel Pe-o foaie de trestie-ngusta. O Harpa: sono birre o Lacusta. Cimpoiul trebuiia sa fie un scatiu Si nu mai stiu8230 Farmece come fi voit sa fac Si printr-o ureche de ac Sa strecor pe un abete de ata Micsorata, subtiata si nepipaita viata Pana-n mana, cititorule, un dumitale. Macar Cateva crampeie, Macar o Tandara de curcubeie, Macar nitica SCAMA de Zare. Nitica nevinovatie, nitica departare. Come fi Voit sa culeg drojdii de Roua, Intr-o carticica noua, Parfumul umbrei si Cenusa lui. Nimicul nepipait sa-l caut vrui, Acela cura trasare Nici nu stii de unde si cum. Am rascolit pulberi de fum8230